Hardcore soul

"Trebuie sa fi destul de nebuna sa asculti rock in prostie!". Asta am auzit in ultimele zile. Chiar asa e? Daca asculti rock esti nebun? Interesant. Eu as zice doar diferit. Oamenilor le e frica de ce nu cunosc. In cazul meu, ma trateaza ca pe o ciudata. Si sitit ce? M'am cam saturat de asta. Sa fiu catalogata drept ciudata pentru ca sunt altfel? De ce? De ce ma condamnati pe mine pentru faptul ca nu ma intelegeti? Negru, tricouri largi, cranii si scheleti, bratari cu tinte si mult rock? Da, cu ele traiec eu in fiecare zi. De'alungul timpului am avut multi "prieteni" care nu au acceptat felul meu de a fi. Pierderea lor. Poate candva vor invata si ei ca nu trebuie sa judece un om dupa aparente. Desi la prima vedere par "iesita din mormant", nu e chiar asa. Cine ma cunoaste cu adevarat stie ce se afla sub hainele negre de rockeritza. Mi'a mai ramas un singur lucru, pe care nu trebuie sa il impart cu nimeni, care nu ma dezamageste si il am intotdeauna alaturi de mine: rock. Nu am pretentia sa intelegeti. Stiu ca nu o veti face. Am incercat sa ma dau si eu dupa moda, sa ma dau dupa ceilalti, dar mi'am dat seama ca nu e pentru mine. Decat sa fiu copia cuiva, mai bine sunt "The Hardcore Kid". Si imi place asa. Unii au incercat sa ma schimbe, altii m'au acceptat asa cum sunt. Aceia sunt adevaratii prieteni. Care te inteleg si te iubesc indiferent de circumstantele mai mult sau mai putin normale. Se mai gaseste cate un ratacit/a sa se ia de mine si de al meu stil, dar niciodata nu m'am simtit si nu ma voi simtii prost in pielea mea. Asta sunt eu. Iubiti'ma asa cum sunt, sau duceti'va dracu! ;] Este frate! Daca mergi cu mine pe strada si ascult rock si dau din cap ti'e ca o sa rada lumea? Pare rau pentru tine, tu esti ala patetic, eu sunt doar aia care a luat'o pe ulei. S'a terminat uleiul? Ce bine! Inseamna ca sunt si eu printre aia normali. Ma simt foarte...naspa! Prefer sa fiu eu aia nebuna si ciudata decat sa fiu in oala cu cretini. Din partea mea, cei care se iau de muzica pe care o ascult si de hainele pe care le port sunt niste oameni ratati de soarta, care prefera sa traiasca facandu'le viata amara altora, in loc sa isi vada de a lor. Pare rau si pentru ei. Poate o sa isi dea si ei seama ca e mai bine sa se preocupe de viata lor, decat sa ii critice pe altii.
So, fuck off! Eu tot venerez rockul, indiferent de parerea voastra :]

Bye, biciz xDD

True Friends ^^

Goodbye...

simt nevoia sa mai scriu inca o data despre acest subiect. deeeeeeci....in concluzie...s'a terminat si a6a. si cum Ada a trimis un mass care m'a facut sa plang...tre' sa mai scriu si eu ceva. deci nu pot sa cred ca a mai trecut un an. sunt atatea amintiri...cum ne frecam in zapada pana ne degerau mainile...cum faceam trante pe hol cu Ioana mea...cum mergeam pe hol cu Mihaela ca doua betivance si se uitau piticii la noi...cum l'am udat pe Ionut in freza si el si'a trimis tovarasii sa ma ude cu bidonu' de 5 litrii...cum faceam poze la calorifer cu Alecs...cum ne prosteam prin baie...cum alergam de nervi prin curtea scolii ca o dezaxata...cum urlam la Elena pentru ca nu era de acord cu mine...cum radeam toti de Angela si o faceam pitipoanca...cum ne jucam cu fingerboardu' pe catedra...cum faceam misto de profu' de istorie...cum radeam pe sub banca la religie...cum ma uitam salivand dupa Vali...cum ma fastaceam pana sa ii spun 3 cuvinte amarate...cum ne feream de nebunu' de Ovidiu care voia sa ne dea cu mingea'n cap...cum ne bateam cu bucati de gheata prin clasa...cum imi faceam veacu' numai pe la 7B...cum faceam noi poze cu Rucsy...cum iesea Mihai pe hol si ii saream in brate...cum o incurajam pe Alexandra sa il ia pe Vlad de cur...cum faceam planuri malefice cu Ioana care includeau prostii pe la etaju' 3...cum se lua Octa la bataie cu Giorgi si chemau gastile sa faca scandal...cum genialii Andrei, Ovidiu , Ionut si inca unii erau ingroziti ca ii astepta Max cu alta gasca in fata scolii sa ii ia la bataie...cum veneam cu Deea si cu Ioana la scoala si barfeam...cum imi sclipeau ochii la pantalonii cu tur ai lui Subtzi...cum ii spuneam lui Ada despre "cuceririle mele" si ea despre ale ei...cum bateam palma cu Marcoci si cu Iva...si multe alte chestii. mult prea trist. cred ca tuturor o sa ne lipseasca lucrurile astea mici carora nu le dai atentie, dar care defapt sunt cele mai frumoase momente din viata. si in mod sigur, o sa ne fie dor de 'tovarasii" de la a8a...mai mult sau mai putin. nu o sa mai fie la fel fara ei. noi va iubim, ba! o sa ne lipsiti...:((:((

In the end

Vin eu azi de la scoala, cu gandul la vacanta, fericita ca maine se predau manualele si nu se mai fac ore...etc etc. Imi desfasor activitatea zilnica [dupa ce mananc, imi iau locul de onoare in fata PC-ului si cam asta ar fi tot] si imi vad de treburile mele neimportante. O scurta cearta cu mama pe motiv ca nu vreau sa imi scriu la matematica. Iesit afara cu rolele. Putin aer proaspat. Ma simteam mai bine. Din nou imi iau locul de onoare la PC. Analizez lista de mess si observ ca inca mai sunt niste tovarasi online. Ii intreb de sanatate. Doua minute de conversatie si zbam. Replica mirobolanta: "Eu am putina treaba". Ma simt data la o parte. Bye tovarase, vorbim alta data [daca ma gandesc mai bine, nici ca te mai intreb vreodata ce faci, ca mai mult ca sigur ai niste treaba]. Vine mama: "Ti'ai pus manualele in ghiozdan?" Intrebare retorica. Ma ridic frumusel de pe scaun si ma indrept spre dulapul cu carti. Incep le scot si sa le pun pe masa. Pauza. Ma incearca un sentiment de regret. Cand ma uitam la cartile mele pe care le'am spurcat tot anu' ca sunt multe si grele...acum...imi pare rau ca trebuie sa le dau inapoi. Le scot copertile si ma uit prin ele. Mama misuna pe langa mine. Eu inca regret ca s'a terminat a6a. Imi vine sa plang. Mama incepe sa rada. Eu incep sa plang de'a'dreptul. Ciudat. Niciodata nu mi'a parut atat de rau ca se termina scoala. Anul trecut scoala mi se parea o teroare necesara. Anul asta a fost altceva. A fost special. A fost ceva nou. A fost cel mai frumos an din viata mea de pana acum. Desi in mod normal as fi vrut sa schimb multe lucruri care s'au intamplat, acum m'am gandit mai bine si nu mai vreau sa schimb nimic. E perfect asa cum e. Atatea amintiri. Prietenia cu Tomata mea, prima mea dragoste adevarata, cei mai tari colegi pe care ii poti avea [chiar daca uneori fac ca toate animalele de pe Terra, eu ii iubesc asa cum sunt], draciile care le faceam cu 7B-u' inainte de ora de Bio, trantele pe hol cu Tomata, frecusurile in zapada, udatul cu sticlele cu apa, "micile" activitati extrascolare pentru care ne'am pregatit 4 luni [dar a meritat]...atatea experiente noi...mult prea cul. Am realizat ca scoala nu e "o teroare". E cel mai frumos loc in care iti petreci cam un sfert din viata asta de cacat. Scoala e perioada care nimeni nu o uita. Nu ma refer la cladirea scolii [ :)) ], ma refer la scoala in general. Eu personal nu o sa o uit. Si chiar cred cu tarie ca nu exista ceva mai smecher decat distractia de la scoala. Punct si am incheiat. Nu ma intereseaza daca ziceti ca sunt nebuna sau tocilara, ma doare'n brisca de parerile voastre. Eu scriu aici ce cred EU, nu ce vreti voi sa ma faceti sa cred.