day 54

"To all my friends you're all gonna die

And I'll be stuck never wondering why

I aint sad. I'm more so upset

It was such a selfish manner in which all of you left

I talked to god, he saved you some grace

Not to count up all the time that you wasted

You cheated death and that's ok

But according to his watch you were already late

To question god is to question my faith

But heaven seems like such a questionable place 

But while I'm here I know I'm alive

And it hurts me to know that you're all gonna die. "

asta'i un post pentru toti oamenii care, de'a lungul timpului au ales sa isi bage pula, sa nu ii intereseze. si mai indrazniti sa intrebati de ce suntem rai, de ce uram, de ce ne ferim de voi. ca nu mai vrem sa va mai bateti joc de noi, apoi sa aruncati toata vina tot in capu' nostru. ca nu mai vrem sa ne pierdem timpu' cu cretini care te sapa pe la spate si pe care nu ii doare in cur. care fug de propria existenta si se ascund dupa aparente, prejudecati, minciuni si alte cacaturi.

you're the all singing, all dancing crap of the world.

nu sunteti smecheri, destepti, nebuni, teribilisti, misto. sunteti prosti. dezgustatori. incercari esuate de fiinte umane.

e chiar asa mult sa vrei pe cineva interesant?

song to say goodbye

e prima data, dupa mai mult de 2 luni, cand mi'e dor de el. intr'un fel. dar e genul ala de situatie pe care nu ai cum sa o repari, sub nicio forma, chiar daca iti doresti asta din tot sufletul. oricum, eu nu'mi doresc asta, asa ca, doar mi'e dor. atat.

a, incepe scoala..

inca visez la cabana aia din varfu' muntelui..

keep your hopes up high and your head down low

yaw niggah

n'am mai scris aici de juma' de an. whah, ce repede trece si timpu. n'am mai scris din cauza ca mi'e foarte lene sa exist, daramite sa mai si scriu chestii, nici nu prea am avut timp, cred. am fost ocupata sa'mi pierd viata cu oameni ratati pe care nu ii suport, inca ma intreb de ce umblu cu ei si le inghit prezenta. in fine. cre'ca cea mai semnificativa chestie care s'a intamplat anu asta e relatia minunata de 8 luni prin care am trecut si singura chestie care imi lipseste e sexul, nenorocita dracu ce sunt. in mod normal as sta sa insir ce am invatat din cacatu asta si ce amintiri minunate am, but no, nu prea mai sunt in stare sa invat nimic, m'am plictisit. m'am plictisit sa iubesc aceeasi persoana in fiecare zi, sa ascult aceeasi muzica, sa beau aceeasi bere si sa merg in aceleasi locuri. prin urmare, am devenit o panarama universala care se indragosteste de altceva in fiecare zi. mai putin zilele alea in care patrulez culoarele liceului aluia de cacat ca un zombie si astept cu nerabdare momentu in care o sa ajung acasa, sa mananc si sa dorm. m'am indragostit de trupe si oameni din trupe, de tatuaje si de jagermeister, de tutun , de vikingi si hardcoristi, de alternativ si de natura, de ploaie. de deftones. si de el, care a plecat exact cum venit. si dintr'o mare dragoste si placere am ramas cu un mare nimic, nici macar cu un gol acolo in suflet. nepasarea mea absoluta ma doare pana si pe mine, d'aia am renuntat la cacaturile pe care le faceam inainte. acum urasc si iubesc oamenii in acelas timp, dupa natura lor. si "iubesc" asta a capatat cu totu alt inteles, de ceva timp incoace. probabil pentru ca nu mai e X caruia sa ii zic zilnic "te iubesc"( "te iubesc" insemnand acel sentiment super profund care vine din adancu sufletului, care in mod normal se revarsa asupra unei singure persoane. HOW ABOUT NO DUDE IM FUCKIN 15 AM TOATA VIATA IN FATA) asa ca m'am hotarat sa iubesc gagii care imi dau de baut cand n'am bani, aia cu plete si cu tricou cu Motorhead care arata super misto, aia care vorbesc cu mine cand ma simt ca ultima creatura jegoasa si fara sentimente, aia care fumeaza iarba, asculta Emil si ma fac sa rad, aia care canta la bass sau la chitara, aia blonzi cu ochi albastri, aia cu fleshuri de 20 si blugi super skinny care ling misto, aia care imi sunt cei mai buni prieteni dar ar vrea super mult sa ma combine candva, aia care imi dau melodii dragute pentru ca sufera din cauza unor proaste, aia care au tumblr si imi dau reblog la chestii, aia care imi dau tigari la liceu si tot asa. ocazional iubesc si gagiile, alea blonde cu par lung, care la prima vedere arata ca pitipoancele, dar daca le cunosti o sa vezi ca sunt minunate, alea brunete cu buze mari si frumoase care au mentalitatea mea, alea care asculta core'uri si fac poze geniale, care nu imi tin predici despre cum iubirea vine si trece, ci care imi zic ca urmatoru' sa se futa mai misto sau ca ar fi cazu' sa combin un cocalar. sa iubesc zilele in care boschetaresc cu O. si D. , in care R. are chef sa se uite la filme cu mine si e chiar draguta, zilele cand profa de logica imi da 9, sau cand toata lumea e bine dispusa si si'a gasit tipu' perfect urmand discutiile despre cat de frumos e respectivul in ora de franceza. sa iubesc cum tristetea nu dureaza decat 3 ore si fericirea 3 zile, cum vine iarna si o sa ma cac pe mine de frig mergand spre crashma in care o sa imi pierd toate sambetele asteptand sa vina M. si sa'mi lumineze ziua, cum mai sunt 6 luni pana vine vara si imi vine sa beau si incep festivalurile si imi vad iar toate trupele prea iubite, si tot asa. poate totusi am invatat o chestie, sa ma iubesc pe mine si sa'mi iubesc viata chiar daca e de cacat, bcuz YOLO

si scriind toate treburile astea imi dau seama ca nu am o viata de cacat, chiar e frumoasa. si e frumoasa pentru ca am renuntat sa'mi astept alesu' de acum, am renuntat la suferinta din cacaturi si la tot ce mai face lumea din ziua de azi. pentru ca nu inchid ochii la ce nu'mi convine, pentru ca le fut mortii in gura alora care ma scot din sarite si pentru ca nu mai am rabdarea necesara sa suport toti idiotii. pentru ca viata e frumoasa atunci cand te hoatarsti tu sa o faci asa, sau macar sa o vezi altfel si daca nu iti place cum e, sa o schimbi sau macar sa INCERCI

nu sunt in masura sa dau sfaturi, asta e clar, mi'am pierdut dreptu' ala cand imbratisam asfaltu' plangand si razand in acelas timp din cauza anumitor chestii, fiind sub influenta altor chestii. da pana la urma, asa am ajuns ce sunt acum si asta e, trecutu e trecut, nu mi'e rusine de niciuna din multele mele greseli. so yeah, sfatu' meu e sa *http://www.youtube.com/watch?v=Phd9ku4vggQ*. pa!

nu

I HOPE THIS WORLD FUCKIN' BURNS AWAY, AND I'D FUKCIN' KILL YOU ALL.

de ce tot aici ajung ? dupa toate cacaturile care s'au intamplat in ultimu' timp, tot la blogu' asta vechi si prafuit ma intorc. de ce? ca am ramas singura, de aia. defapt, am fost singura mereu. e doar iluzia aia a fericirii, pe care ti'o dau diferite persoane, langa care te simti asa..complet, that sort of feeling like when you're on drugs. si, chiar daca ti'ai spus de n'spe mii de ori ca esti puternic, ca n'o sa iti mai repeti greselile, ca ai inteles in sfarsit, ca ti'ai gasit locu', faci exact acelas lucru pe care l'ai facut mereu. asa credeam si eu, ca m'am schimbat, c'am trecut peste toate, ca da, ca pula mea, viata e frumoasa, da. m'am inselat ca dracu'. i'm fuckin weak. ca doar asta e vesnica mea problema, caderea dintr'o extrema in alta. da.

suntem mizeria umana care canta si danseaza.

nici nu stiu ce cacat e in capu' meu. cre'ca sunt in alt film, sau ceva..

i'm out

heartburn

hei voi oameni minunati, stiu ca n'am mai scris demult, chiar daca sunt pretty sure ca nu mai citeste nimeni. ma gandesc ca asta'i cam ultima postare din istoria blogului asta (m'am mutat pe tumblr).
si a inceput inca o primvara, si nu seama deloc cu ce era anu' trecut. eu nu mai seman cu mine, nimeni nu mai seamana cu nimeni. ne'am schimbat toti, ca niste mari idioti ce suntem, si, evident, am uitat unii de altii. dar asta am mai spus'o. da, mi'e dor de tot, atatia oameni pe care nu i'am mai vazut de o gramada de timp, atatea chestii si momente prin care n'o sa mai trecem niciodata, sau, cel putin, nu in formula in care eram atunci. ideea e ca.. defapt, nu e nicio idee. sunt happy, sunt complete, i found my way. nu mai am nevoie de un blog pe care sa'mi plang de mila.
so, that's all.

bye dudes, have a nice life. :)

momentul era tot..

ce s'a intamplat cu oamenii astia ? ce s'a intamplat cu noi ? ce s'a intamplat cu toate amintirile, cu prietenia, distractia, bautule, glumele, chestiile retardate, spontane ? s'au dus.. cu tot cu oamenii aia geniali cu care imi placea sa'mi impart fiecare moment, pe care ii iubeam ? i fuckin' miss you, guys..

unde sunt anii aia in care tot zambeam?
rapusi de cuba libre, ragusiti de cat cantam
aveam nisip in par, aveam sclipiri in ochi
si fiecare clipa ni se parea un joc
momentul era tot ..

iti amintesti de vara si noptile de atunci?
unde sunt anii aia?
cate aveam de spus..
cum ne-am schimbat..abia acum eu realizez..
caci timpul are mersul lui
totul are sens ..

stiu, ti se pare absurd ..

you know you're right..

i will never bother you
i will never promise to
i will never follow you
i will never bother you
never speak a word again
i will crawl away for good
i will move away from here
you won't be afraid of fear
no thought was put into this
i always knew it would come to this
things have never been so swell
i have never failed to fail..

de ce? ca se duce tot pe pula , de aia. tot ce e frumos, ce merita sa'i acorzi atentie, ce merita amintit, chestiile elementare, care's minunate prin definitie. tot se ofileste, ne ingropam singuri in minciuni si prejudecati, ne ascundem mereu dupa aceleasi masti scarboase, apoi alergam printre blocurile gri si urate, plangandu'ne ca ne'am pierdut. ne'am pierdut in iadul pe care tot noi l'am creat. am devenit atat de urati, rai, monstruosi chiar, incat am uitat cine suntem defapt si ce ne dorim pe planeta asta. si, usor usor, am distrus'o. dupa ne'am dat seama ca nu e bine, si am incercat sa reparam. ce'a iesit? si mai multa distrugere. ne'am departat si mai mult de la adevarata frumusete si implinire. am si gasit o scuza pentru asta, bineinteles. doar e tipic fiintei umane sa'si gaseasca o portita de scapare. am bagat toate lucrurile minunate intr'un sac, am scris pe el "vise", l'am pus in pod si l'am lasat sa putrezeasca acolo, spunand ca iti gasesti telul in viata stand la birou 24/7 , intre 4 pereti, ca sa castigi niste bani oricum o sa ii cheltui pe niste cacaturi absolut inutile, ca visele sunt pentru oameni aiuriti, si ca visele se sting, odata ce "te maturizezi". si cam asta'i viata "omului obisnuit", adica a sclavului societatii. si partea minunata e ca pe el nu il deranjaza asta, i se pare perfect normal, doar asta face toata lumea, nu ? poate chiar ii place sa linga in cur o mana de oameni inculti, pe care'i crede importanti.
revenind la societate.. aici vroiam sa ajung. ce dracu' s'a intamplat? cu oamenii, cu muzica, cu filmele, cu distractia ? cultura s'a dus, visele s'au dus, frumusetea se duce si ea, toate se schimba, prea mult, prea repede. si e din ce in ce mai rau, pentru ca nimeni nu mai face ceva din suflet. just like Dave Grohl said, nici muzica nu mai are suflet. cum spuneam, ne departam, si ne tot departam, parca fugim de noi.. de ce? vesnica intrebare.. de ce nu putem sa fim fericiti, pur si simplu, pentru ca suntem asa cum suntem ? de ce cautam mereu sa fim altcineva? de ce ne ascundem ? daca am incerca, MACAR DACA AM INCERCA, sa facem ceva diferit, ceva pentru noi, ceva bun, sa iubim, neconditionat, sa zambim mai mult, sa renuntam la cacaturile inutile, sa nu mai fim asa scarbosi, sa incercam..sa traim, sa simtim, sa fim oameni.. nu sa existam pur si simplu, ca o bucata de carne pusa in drum.

..and i fuckin' miss those times, cand stiam sa ne apreciem, nu ne judecam, ne distram impreuna, ne acceptam unii pe altii. mi'e dor de atatea persoane, care insemnau atat de mult, si'acum..nici nu mai stim unii de altii. i miss old friendships.. si, cel mai mult, cred ca..i miss myself, the way i used to be. da, urasc ce'am ajuns. but..still trying to change that. there's hope in everything.

si, in final, ce m'a determinat sa scriu asta, printre multe altele.. 20 februarie '67..happy bithday, Kurt, still too good for this planet. pentru ca a fost si este un geniu, si a reusit sa se remarce prin simpla existenta, prin muzica pe care a facut'o, pentru ca era el insusi, ceva ce rar mai gasesti acum. R.I.P, master..

2012.

you're so fuckin' special
i wish i was special
but i'm a creep
i'm a weirdo
what the hell am i doin' here ?
i don't belong here.

pustiu, sec, scarbos, deprimant, rece. exact cum m'asteptam. mi'e sila sa mai vad oameni, aceeasi oameni cretini cu priviri goale. defapt nici nu poti sa'i numesti oameni, sunt doar..chestii goale, un amalgam de prostie, gretosenie, inghesuit, de obicei, intr'un ambalaj misto, da' le tradeaza privirea si ce scot pe gura. partea urata e ca am ajuns la concluzia ca multi viermi d'astia se invart si pe langa mine. partea cea mai urata e ca obisnuiam sa'i numesc prieteni. nu stiu ce cacat am patit, parca nu'i mai suport pe niciunu', ii vad atat de nuli, nepasatori, mincinosi, habar n'au sa se bucure, habar n'au sa traiasca. sa traiasca, nu sa existe. in fine, nu mai vorbesc despre toti inutilii, da'le'as foc.

lasand la o parte scarba mea continua si inepuizabila de lume..Arch Enemy. asta a fost acum 2 zile, primu' concert pe anu' asta, care parca mi'a mai ridicat moralu'. nu mai e cazu' sa spun ca a fost supermegaextracalifragilistic, ca Angela Gossow e superba si are o voce increfuckingdibila, vorba lu' G. , that awkward moment when urca pe scena o tipa care are mai mult sange in coaie decat toti tipii de'acolo. dadada, e minunata, si m'am indragostit de ea! la asta vroiam sa si ajung. concertele..intotdeauna au avut ceva special, al dracului de special. sentimentu' ala de libertate suprema despre care tot am vorbit, probabil cea mai geniala chestie pe care am simtit'o vreodata, pe care nu poti s'o compari cu nimic altceva. ma doare in pula de toata lumea din juru' meu, care probabil comenteaza acolo, in capu' lor, uite panarama, uite'o frate, cum face, cum se poarta! vai, ce ratata. vai, ce penibil, doamne, cum de o suporta cineva?! i don't give a damn about my bad reputation. de parca as trai din banii lor, sau as sta la usa lor. aia care te critica sunt sub tine. nu, poate's de 100 de ori mai destepti si mai intelepti decat mine, poate au cu 10 ani mai mult ca mine, poate..pula mea. poate nu'mi ajung nici macar pana la glezne. atata timp cat ma critica, inseamna ca sunt o amenintare pentru ei, nu? /:) and i like that. it feeds my ego, ma simt putin mai rea si a dracului decat eram pana atunci. hai, ca deja debitez.
cum urasc din ce in ce mai multi/multe, iubesc mult mai mult lucrurile care mi'au ramas. si asta am realizat'o tot la concert [da, dupa fiecare concert ma mai luminez putin, si inteleg de ce le iubesc asa mult si vreau sa ma duc la toate]. traiesc din ce in ce mai intens fiecare moment, sarut, atingere, nota muzicala care'mi ajunge la urechi, gura de bere, arsura pe gat de la vodka, fum de tigara, rand al unei carti, picatura de ploaie, conversatie. absolut tot ce'mi place si imi da un motiv bun sa vreau sa mai inghit porcaria asta de societate. ma indragostesc in fiecare zii, de alta persoana, de alt moment. se mai naste un vis. si asta'i sentimentu' suprem, asta inseamna sa traiesti. sa fi nimic, si in acelas timp sa fi tot, sa nu stii ce'o sa se intample in continuare. pur si simplu. sa'i zambesti mortii diabolic, sa te lasi purtat de val. sa te topesti cu fiecare picatura de apa si sa invii in fiecare ploaie de vara, care'ti inunda cortu' si indulceste sarea din mare.

viata'i foarte tare, daca stii cu cine s'o imparti si s'o traiesti cum vrei tu. all for now, i guess.

the end of the line.

hehe, si uite c'am ajuns iar la final de capitol. ultimele zilele ale lui 2011. a mai trecut un aaaaan. un an in care s'au intamplat o gramada de chestii geniale, in care ne'am schimbat, ne'am maturizat, am gresit, ne'am promis ca n'o sa ne mai repetam greselile, si'o sa invatam din ele, am evoluat. si, cel mai important, am inteles unde mi'e locul, si asta datorita unor anumiti oameni, de care acum nu mai stiu nimic, si'mi pare rau sa aud ca "mai bine imi trageam un glont in cap decat sa te fi cunoscut pe tine". sad, but true. am cunoscut alti oameni minunati, unii au plecat, unii au ramas, unii s'au schimbat, unii sunt departe, unii ma urasc din tot sufletul, unii inca tin la mine, cred. dar, anul asta a fost special, pentru ca, well, am trecut prin atatea faze retardate cu atatia oameni genial de retardati, cu care am ras, am plans, am baut pana ne'a iesit pe ochi, am descoperit alte chestii noi si geniale. si, mi'am dat seama ca, indiferent de ce se intampla, ceva o sa ramana mereu neschimbat, ceva ce ne uneste, ne face sa ne simtim bine, ne defineste, ceva ce m'a facut sa imi dau seama unde si cu cine trebuie sa fiu, sa inteleg cine sunt si incotro o s'o apuc. si cred ca stiti despre ce e vorba: muzica. da, metalele mele prestioase, care o sa imi reaminteasca mereu de momentele alea, de anumite persoane, de cum obisnuiam sa fiu si cum sunt acum, de visele despre care majoritatea imi spun ca o sa piara odata cu varsta. nu, ele o sa ramana, si muzica o sa le tina in viata.

de'asta a fost special anu' asta. si, bineinteles, pentru ca tot ce'am facut, am facut pentru ca ne place, si am dus totul la cote maxime. ne'am distrat fix cum am vrut, am facut tot ce'am vrut, am simtit ca traiesc. IT WAS SO FUCKIN' HARDCORE. si, tot ce'mi doresc pentru anul care vine, e sa fie macar la fel de mirific ca si asta. poate, chiar mai mult de'atat.

so, asta'i ultimul meu post pe anul asta.

HAPPY NEW YEAR!

unde s'au dus,unde'au apus..

iarna...

sfarsit de semestru, sarbatori, ca'n fiecare an. zapada inca nu avem, dar ne descurcam. si, bineinteles, iar ajung cu gandul la cum eram acum un an. si ajung la aceleasi concluzii. ca m'am schimbat prea mult, prea repede. oamenii pe care atunci ii vedeam zilnic si faceam toate chestiile impreuna, parca nici nu mai exista. am uitat unii de altii, ne'am gasit fiecare alti oameni cu care sa ne petrecem timpul si pe care sa ii iubim. mi se pare asa frustranta chestia asta, cand trebuie pur si simplu sa lasi in urma..tot. si deodata iti schimbi toate obiceiurile si principiile. si dupa ti'e dor, da' nu mai ai ce sa faci, pentru ca, well..a trecut. si trecutul e..istorie.
si chiar daca zic ca m'am schimbat atat, ceva a ramas la fel. aceeasi chestie mica care se ascunde sub un ambalaj rezistent si incearca sa para fioroasa, dar tot boceste pe Snuff, si ii e dor de un anume X, ii e dor de imbratisarea lui si inca i se inmoaie picioarele cand il vede, si ii lipseste sa fie "indragostita", apoi sa boceasca iar pentru ca X nu simte la fel. la un moment dat, toti ne intoarcem la esenta. dar acum, in sfarsit, sunt cat de cat in echilibru. si e foarte bine asa. si sper ca macar de data asta, pentru numele lu' Chuck Norris, sa tina. pentru ca acum n'o sa mai bocesc cand o sa fiu parasita, o sa ii tai capu' respectivului si'o sa mi'l pun pe perete. haha.
lasand la o parte asta, joi m'am carat de aici. ma retrag, in liniste, la locu' meu de veci. acolo unde ma duc mereu cu gandul ca abia astept sa ma intorc acasa, si cand trebuie sa plec, nu mai vreau. si asta din cauza aceluiasi X, care exact atunci cand ma decid ca am terminat de tot cu el, apare de nu stiu unde si imi da peste cap viata perfecta ingropata in sticle goale, pachete de tigari, care ruleaza pe ritumuri grele de metale si "distractiile" curg, amintindu'mi ca, candva, am fost si eu un copil care iubea. dar nu care iubea sa faca chestii retardate, sau care o iubea pe R. , nu. care il iubea pe el, intr'un fel sau altul. totusi, mai conteaza oare? nu. eu m'am schimbat, el s'a schimbat, lumile noastre s'au schimbat. si tin sa mentionez ca bat campii iar despre asta deoarece ma pregatesc sufleteste pentru momentu' ala cand o sa imi apara iar in fata, si'o sa raman spechless. si de data asta o sa trec mai departe, fara niciun resentiment, just like "fuck you".
trecand si peste asta, mai e o saptamana pana la Craciun. si sunt sigura ca Mosu' stie ce'mi doresc de fapt. dat fiind faptul ca n'o sa pot sa fiu langa persoanele la care tin cel mai mult, vreau sa spun c'o sa le simt mult lipsa. ar fi fost dragut macar asta sa primesc si eu de Craciun, dar ma multumesc si cu un bilet la Arch Enemy. mwhaha.

all for now. Merry Christmas to all of you!

44.

postu' asta e pentru o persoana foarte speciala, pentru ca azi e o zi speciala. e ziua lu' mama. dap, draga de mama, care implineste 44 de ani, si in loc sa stam acasa si sa sarbatorim ca o familie normala, mergem la Domination! in familie, ce'i drept. tocmai de asta scriu aici, pentru ca am inceput sa'mi dau seama din ce in ce mai clar ca..fara mama as fi moarta de foame, sau ingropata in tone de jeg, sau treburi de genu'. si cum am scris despre atatea persoane care au insemnat ceva pentru mine, merita si ea un loc aici. well, vreti sa stiti cate ceva despre mama? pai..de unde sa incep..ma bate la cap in fiecare zii, sa fiu cuminte, sa o sun cand plec de acasa, sa am grija cum traversez strada, sa nu imi uit abonamentu' de buz acasa, sa nu beau bere cand ma duc pe undeva, sa nu ma incurccu cine nu trebuie, si ma super streseaza cateodata. dar vreti sa va mai zic ceva despre ea? toate pierce'urile pe care le am sunt date de ea, imi cunoaste cred ca toata gasca, da tigari tuturor milogilor care n'au, face o cafea super geniala, stie o gramada de cacaturi pe care le'am facut, si tot la ea am ajuns sa'mi plang de mila, merge cu noi la concerte, asculta metale, si imi adora tricou' cu Septic Flesh. si o iubesc. si nu numai eu. toata lumea o iubeste pe mama. pentru ca, well, e mama, si e geniala! so.. la multi ani mama! te iubiiiiiiim mult! <3

dau doua beri goale pentru una plina, cine se combina?

heya bitchiz. asa cum probabil v'ati obisnuit, nu stiu cum sa incep. si cum de ceva timp am terminat cu filozofiile vietii si suferinte, transpuse in cuvinte sau mai stiu eu ce, m'am hotarat sa tranform blogu' intr'un jurnal sau..kind of. deeeci, o sa bat putin campii despre ce s'a mai intamplat in minunata mea lume roz cu ponei, sclipici si stelute.
well..singura si parasita, again :)) m'am obisnuit. alt concert, alt tip, alta poveste, alt refuz. normal, ca eu's buna doar o seara. sau doar o saptamana. apoi urmeaza replica "stii, mai bine ramanem prieteni". and we'll never speak to each other again. mnoh..la un moment dat devine frustranta chestia cu one night fun..cand apare acel X si te gandesti ca asta e ok, si chiar ai vrea sa dureze, si'ti faci tot felu' de scenarii in cap, cum o sa mergeti prin zapada tinandu'va de mana, si o sa va incalziti unu' pe altu', si c'o sa fie super draguuut. si dupa..spuf. o saptamana, exact atat a durat visarea mea. in ultima vreme m'am lovit prea des de realitate, deci, am cam incetat sa mai sper la dragostea ideala and bullshit. adica, serios, la varsta asta n'o sa isi gaseasca nimeni iubirea vietii lui, so, profit de timpu' pe care il am, si incerc sa traiesc fiecare moment, cat pot de mult. chiar daca a doua zi dimineata totu' e scrum, ramanand doar o amintire seaca, si'un gust vag de alcool.
si, pe langa asta, am racit. ca dracu. ih, nu ma suport cand sunt bolnava. eu care nu stau in loc toata ziua, mereu pe drumuri, ba cu unu', ba cu altu', sa stau in pat si sa beau ceai. -.- meh. parca deja'mi imaginez, joi seara, X o sa fie cu iubitica lui la Trooper si'o sa se iubeasca pe "Amintiri", si eu o sa fiu la Infected Rain, in pogo. super tareeee. sau, o sa stau acasa si'o sa bolesc. asta ramane de vazut. cert e ca mi'am dat intr'un final seama ca nu's genu' de om care sa aiba nevoie de "relatii" sau de un tip ca sa se distreze si sa se simta bine. si, intr'un fel, cred ca mi'am gasit locu' pe planeta asta. in sfarsit, ma simt al dracului de bine in pielea mea. si nu stiu cum cacat am ajuns sa vorbesc despre asta, dar, daca nu ma asculta nimeni, aici pot sa aberez caaaat vreau. in fine. mic sfat pentru tipele parasite care isi plang de mila si sufera dupa un dobitoc: are balta peste. aa, si n'ajuta cu nimic daca iti plangi de mila pe blog, spunand ca'l iubesti si'l vrei inapoi. been there, done that. el n'o sa iti citeasca niciodata strigatele disperate, sau daca le va citi vreodata, n'o sa'l miste cu nimic.


si, ca un sfarsit minunat pentru un post atat de handicapat:

ma iubesc. MULT. happy fuckin' end. xx

We, the Gods!

lasand la o parte tot bullshitu' despre care am vorbit in ultimu' timp, tre' sa mai fie si cate o chestie buna printre, nu? so, sambata, in sfarsit, am avut parte de mega mult asteptatul concert Amon Amarth, AILD si Septic Flesh [si probabil ca majoritatea n'ati auzit de ei. asculati'i, nu o sa regretati]. si tin sa precizez ca obsesia pentru Septic o am de la Real, si a fost dragoste la prima ascultare. ca de obicei, vorbisem deja cu o tona de lume de prin toate colturile tarii c'o sa ne intalnim, si'o sa facem, si'o sa dregem. evident ca n'am reusit sa ma intalnesc decat cu jumate din ei, dar meh. tot ne'am super distrat. a, si, am ajuns la concluzia ca moldovenii's cei mai geniali si de caterinca oameni cu care sa bei! bere + vodka + limonada + more vodka. u mad? asta se intampla sambata pe la pranz, inainte de concert, cu niste unii din Iasi, super tari oamenii. dupa ce ne'am luat doza, am mers frumos spre home, sa ne pregatim , s'o racolez si pe Rux, chestii trestii. ne'am intalnit mai apoi si cu restu' trupei, urmand s'o luam spre Arene, si sa fim acolo printre primii, ca sa prindem loc la gard. si bineinteles ca n'am prins, desi ne'am inghesuit ca dracu' si am stat vreo 2 ore in frig pana sa intram in arena. dar mnoh, totul ptr metal! spre marea mea implinire, la Septic am prins loc in fata, si l'am vazut perfect pe Seth, febletea mea. 8-> nici nu mai e cazu' sa spun ca eram absolut in extaz, si ca faceam ca toate alea pe acolo. si ca Septic sunt un km de geniali. vorba lu' D. , sunt septificata! pacat c'au cantat doar juma' de ora. :'( in fine. dupa asta, AILD, care nu m'au impresionat in mod deosebit, dar, recunosc, imi place o melodie de la ei *guilty*. intr'un final, au intrat pe scena vikingii de la Amon Amarth, tot publicul urla, toate mainile erau pe sus, prin spate moshpit, eu plina de bere, urlam cat ne tineau plamanii. whah, ce dor imi era de senzatia aia super smechera, cand nu'ti mai pasa de nimic, si oricat ai fi de obosit, uiti de tot. atmosfera aia nordica, felt like true f*ckin' metalheads! si, ca sa ma laud, am facut si stage diving [lasand la o parte ca am dat cativa bocanci in cap, ca na, se mai intampla] si am ajuns fix in fata, si dupa, peste gard. si normal ca am gasit pe careva care sa ma tina pe umeri. cine era cel mai suuuus? EU! si l'am vazut si pe Johan, alta feblete a mea. am auzit toate piesele pe care vroiam sa le aud, si, ce sa mai spun, a fost ARSENAL. m'am intalnit cu o gramada de cunoscuti, pe care nu i'am mai vazut de nu stiu cat timp, and damn, i missed 'em! am cunoscut si alta multa lume noua, alti oameni geniali de care o sa'mi fie dor si o sa vreau sa ii revad. da' las', ca vine vara, cu toate festivalurile/concertele etc. pana atunci, keep it metal! ATAT. ui' si cateva poze:

despre scoala si chestii de genu'.

postu' asta e pentru toate orele petrecute facand ex. la mate, si scriind eseuri si invatand toate tampeniile. si inca mirifica intrebare pe care mi'o pun in fiecare dimineata: la ce folosesc toate astea? la nimic. cui ii pasa de radicali, si formule de calcul prescurtat, si teoreme? de parca n'as putea eu sa dorm la noapte daca nu stiu geometrie, si nu stiu sa scot 0.076(3) de sub radical. si ma doare fix in cur de curva de Eminescu care bate campii despre cum ar vrea el sa isi futa gagicile. si'a futut, saracu', pana si'a dat duhu'. si, cum spune profa mea de mate, nu puteeeeem sa respiram fara algebra! s'o trazneasca frigideru', cu tot cu algebra ei. si toti profesorii ne freaca pe toate partile, ca e ultimu' an, ca avem examene, ca e materie grea, ce sa spun, ca tre' sa facem munti de teme, bla bla. du'ca'se la satana sa se duca. si da, ma freaca si pe mine chestia asta, rau de tot. si incepe sa ma bantuie gandu' ca in 2 sapt am teza la mate, si'o sa fac acolo praf si pulbere, da' na, asta e. se mai intampla. abia astept sa ma scap de scoala asta proasta, sa intru naiba la liceu, si sa'mi bag picioarele in tot. pan' la urma, care e rostul chestiei asteia? iti pierzi cea mai importanta parte a vietii invatand niste cacaturi pe care n'o sa le folosesti niciodata, cand ai putea sa fi undeva, cu'o bere in fata, gandindu'te ce faci maine seara, si la ce concert sa te mai duci, nu la cat ai de invatat. such a waste of time. so, fuck maths, fuck school, fuck off!

aseara?

noiembrie, rece..si nimeni care sa te incalzeasca.

scoala, stres, tone de teme, oamenii idioti, profesori idioti, pretentii, comentarii. pauza. weekend? concert, lume multa, noua. bere. ameteala, muzica, libertate frate! dimineata, durere de cap, oboseala, iar lume, iar bere, iar ameteala. atatia oameni care trec prin viata ta, atatea vorbe, sfaturi, promisiuni, vise, idei, planuri. de care uitam. uitam de tot. atatea priviri, saruturi, atingeri. momente, amintiri. placere. dar cat dureaza asta? o noapte, atat. a doua zi dimineata te trezesti cu aceeasi durere de cap ca acum o saptamana, cu acelasi gand. "a fost prea misto aseara..ha? chiar am facut asta?! no waaaaaay." gandurile ti se limpezesc, si'ti dai seama ca a trecut tot, si tu n'ai ramas cu nimic, decat cu o amarata de amintire. si desi lumea parca era la picioarele tale, si te pierdeai intr'un sarut, te dizolvai intr'un strop de alcool, te imprastiai in aerul rece, te rataceai prin fumul de tigara, acum, nu mai ai pe nimeni. toti au disparut, fiecare cu viata si monotonia lui, cu visele lui. si apoi iti dai seama ca n'ai insemnat nimic. si'ai vrea inapoi imbratisarea aia. wake up, bitch. nu mai e seara, e dimineata, si ai inca o zi in fata. o zi in care tre' sa supravietuiesti cumva. si e noiembrie, si e rece, si nimeni sa te incalzeasca..

iara'i binye!

in sfarsit, ptr numele lu' Trompi, sunt in stare sa scriu o postare normala in care nu ma plang. in sfrasit, lucrurile merg relativ bine. si'a inceput perioada cu tone de concerte. si, bineinteles ca nu'mi permit sa le ratez. weekendu' asta a fost smecherie, vineri concert Truda. desi majoritatea mi'au zis ca's de cacat live, eu spun ca's ok. oricum recupereaza cu atmosfera. cred c'a fost cel mai turbat concert la care am fost :)) si o sa ramana o seara memorabila, ptr ca s'au intamplat prea multe chestii retardate in mai putin de 5 ore, si ptr ca sunt si filmate, ca sa ni le aducem aminte toata viata. sambata, petrecere de Halloween. machiaj, vodka, muzica buna, fun, chestii trestii. duminica, Oktober. fun again. si, spre marea mea surprindere, am gasit cativa oameni super de treaba cu care sa'mi petrec timpu'. yeyyy. siii, cred ca niciodata n'am baut atata bere cat am baut weekendu' asta. hehe. aa, si mai sunt 18 zile pan' la Amon Amarth! can't fuckin' waaaaait! 8->
cam atat.


ROCK MATUSHA! \m/

the chosen pessimist.

ca de obicei, habar n'am cum sa incep. deci..TO HELL WITH ALL THIS FUCKIN SHIT NAMED LIFE. si e atat de stupid sa scrii pe un cact de blog cat de mult urasti oamenii si tot ce fac. si ai vrea sa schimbi ceva, da' nu poti, ptr ca exista o masa prea mare de lume retardata, inculta, handicapata, nesimtita si nepasatoare care tine umbra planetei degeaba si care iti sta tie in cale sa ajungi unde vrei si sa faci ce iti doresti. oameni retardati pe care trebuie sa ii vad in FIECARE, absolut fiecare zii, si sa ii salut cu un zambet dinala chinuit, doar ca sa nu par o vaca nenorocita. tre' sa inghit toate tampeniile pe care le spun colegii/profesorii/prietenii fara sa pot sa comentez ceva, ptr ca na, daca toti rad, tre' sa razi si tu, ca sa nu te faci de cacat ca nu le intelegi glumele proaste si fara gust. si tre' sa ii agreezi pe toti imbecilii, ca nu ai de ales. ca iti sunt superiori, lucrezi pentru ei, ei te platesc, ei iti dau note, ei iti dau de mancare, puuula mea. si toate zilele's la fel, ma trezesc la 7, cand e inca intuneric afara, intre aceeasi 4 pereti. every single fuckin' day. plec la scoala, unde o sa suport aceeasi inculti. pe care i'as gaza, pe ei si pe toata rasa lor, sa ascult tot ce au de spus, timp de 6 ore, si apoi sa plec acasa bucuroasa, ca am invatat ceva nou, cica. la ce cacat imi foloseste mie sa stiu teorema lu' pitagora, si sa analizez o porcarie de poezie in care unu' bate campii despre cat de mult iti iubeste curva. la ce folosesc toate chestiile astea pe care trebuie NEAPARAT sa le inveti, "nu poti sa respiri fara ele", cum zice profa de mate. la ce? daca tu oricum esti satul de tot, si pur si simplu vrei sa scapi dracului de toate scarboseniile care se petrec in juru' tau. bine ca sunteti toti destepti si frumosi, aveti prieteni/prietene, bani, si tot ce mai vreti. si pula, ca traiti degeaba, pe spatele parintilor, probabil, si va laudati cu ce nu e defapt al vostru. tot niste inculti ramaneti.
mai e si chestia cu "iubirea". peste tot pe unde te duci vezi numai oameni care se iubesc. in pula mea, de unde atata iubire? bine ca in Africa mor sute de oameni de foame, da' voi va iubiti acolo in lumea voastra roz, cu ponei si sclipici.
si, in definitiv, nu'i pasa nimanui de ei, ca nici macar n'au o sansa la viata. si nimanui nu ii pasa de ce spun aia care chiar ar vrea sa faca lumea mai buna. sau sa incerce s'o faca mai buna. nu. toti vrem bani, ne fug ochii la tot felu' de tampenii scumpe si inutile, care cica ne fac viata mai usoara. da' majoritatea au uitat de adevarata frumusete si simplitate a vietii, a naturii. suntem preocupati numai de cum sa devenim mai bogati, mai cunoscuti, ne chinuim sa facem pe plac tuturor, cand defapt niciodata n'o sa fi suficient de bun, orice ai face. de ce cacat ne mai dam silinta?

I HATE MYSELF AND WANT TO DIE.

atat.

deliver us.

in many ways i'm the burden,
that devices us from the light,
in many ways you're the halo,
that keeps my spirit alive..

atat. ce'as da sa mai putem fi impreuna.macar putin..

We trust! 01.10.

hmm..cum sa incep? a da, cu inceputu. IN FLAMES FTW!!! in sfarsit, dupa o asteptare de vreo 3 luni, sambata a fost marele si mult asteptatu', genialu', concert In Flames. si a fost suuuuuuuuuuuuper tare! tre' sa mentionez ca totu' a inceput de la un tip random, pe care l'am cunoscut de pe feisbuc, si care m'a tot capiat cu In Flames astia, de care eu n'aveam habar. si am tot vorbit noi, si mi'a zis ca o sa aiba concert. initial am zis ca ma duc doar ptr ca vine el si sa ne vedem si iada iada. da' in descursul celor 3 luni de vacanta de vara, au inceput sa'mi placa, si sa'i ascult mai mult, pana cand a devenit kind of obsession, si in ultimele 2 saptamani am disperat. daaaaar, a venit si mirifica zi de sambata.inainte de concert, m'am intalnit cu tipul respetciv, care mai era cu un prieten, urmand sa ne vedem pe seara la Areneee. bineinteles ca am intarziat, din cauza dragului de tata [care a mers cu mine la concert B-)] . cand am ajuns acolo, moldovenii mei deja se stabilisera langa gard, de unde se vedea perfeeect. numai ca nu mai erau 2, erau vreo 7. da' nu conteaza. am mai cunoscut si niste lume noua. in deschidere, cantau unii, Noctiferia. nici de astia nu auzisem, da mi s'a spus ca, canta death metal, dupa care eu nu ma omor, da' au fost chiar smecheri. nu ma asteptam. am stat la gard, bineinteles, si am facut niste poze genialeee [care sunt pe facebook, daca vreti sa le vedeti, desi nu cred, da' in fine]. si in finaaaaaaal, cand se intunecase calumea, au intrat IN FLAAAAAAAMES! 8-> si eu eram in extaz. si am facut head cot la cot cu baietii, si am urlat pana am ragusit, si TIN NEAPARAT SA MENTIONEZ ca iubitii mei de la In Flames [mai mult Niclas si Peter, da nu conteaza] se uitau la mine si imi zambeau, ptr ca eram singura retardata intre 10 tipi, si faceam ca toti dracii, si toate palugilele de langa mine ma inghesuiau . la sfarsit, ca de fiecare data, au zburat pene si alte chestii, care bineinteles au trecut pe langa mine, ca na, daca am un metru si'o palma, toti sareau in capu' meu. siii, Niclas si'a dat manseta jos de la mana, si a aruncat'o spre mine. dar evident ca un handicapat s'a bagat peste mine si mi'a luat'o din mana. [btw, tipu' care mi'a "furat" manseta, chiar as vrea sa citesti asta. SPER CA O SA DEA BUZU PESTE TINE SI SA ITI PIERZI MANSETA :D era pentru mine, vaca grasa autista ce esti!:| ] SI PUTETI SA CREDETI SAU NU, CHIAR SE UITAU LA MINE! stiu ca nu credeti, da' nu'mi pasa. eu sunt sigura ca asa era, deci go fuck yourself.
oricum, concertu' a fost mult prea genial. atmosfera aia, stii, nu'ti mai pasa de nimic. eram doar noi si muzica. cum sa nu iubesti sentimentu' ala? 8->


ps: mi'e megaaaaaa dor de tine! :o3 love you so fuckin' much! ♥ [se stie despre cine e vorba.]

same shit, different day.

27 septembrie 2011, ora 10:40. in ultima vreme, toate serile's la fel. toate zilele's la fel. trezit cu dimineata in cap, plecat la scoala plina de nervi, 6 ore care trec ataaaaat de greu,profi retardati, colegi si mai retardati, materii tampite, tone de teme. venit acasa,certuri cu parintii, plictiseala maxima. cam asa imi petrec eu timpul de cand a inceput scoala. sa'ti bagi picioarele. nu mai am nici pic de inspiratie, si sunt mult prea sictirita ca sa imi iasa ceva dragut. so..that's all for now..

I HATE MYSELF AND WANT TO DIE.