iarna...
sfarsit de semestru, sarbatori, ca'n fiecare an. zapada inca nu avem, dar ne descurcam. si, bineinteles, iar ajung cu gandul la cum eram acum un an. si ajung la aceleasi concluzii. ca m'am schimbat prea mult, prea repede. oamenii pe care atunci ii vedeam zilnic si faceam toate chestiile impreuna, parca nici nu mai exista. am uitat unii de altii, ne'am gasit fiecare alti oameni cu care sa ne petrecem timpul si pe care sa ii iubim. mi se pare asa frustranta chestia asta, cand trebuie pur si simplu sa lasi in urma..tot. si deodata iti schimbi toate obiceiurile si principiile. si dupa ti'e dor, da' nu mai ai ce sa faci, pentru ca, well..a trecut. si trecutul e..istorie.
si chiar daca zic ca m'am schimbat atat, ceva a ramas la fel. aceeasi chestie mica care se ascunde sub un ambalaj rezistent si incearca sa para fioroasa, dar tot boceste pe Snuff, si ii e dor de un anume X, ii e dor de imbratisarea lui si inca i se inmoaie picioarele cand il vede, si ii lipseste sa fie "indragostita", apoi sa boceasca iar pentru ca X nu simte la fel. la un moment dat, toti ne intoarcem la esenta. dar acum, in sfarsit, sunt cat de cat in echilibru. si e foarte bine asa. si sper ca macar de data asta, pentru numele lu' Chuck Norris, sa tina. pentru ca acum n'o sa mai bocesc cand o sa fiu parasita, o sa ii tai capu' respectivului si'o sa mi'l pun pe perete. haha.
lasand la o parte asta, joi m'am carat de aici. ma retrag, in liniste, la locu' meu de veci. acolo unde ma duc mereu cu gandul ca abia astept sa ma intorc acasa, si cand trebuie sa plec, nu mai vreau. si asta din cauza aceluiasi X, care exact atunci cand ma decid ca am terminat de tot cu el, apare de nu stiu unde si imi da peste cap viata perfecta ingropata in sticle goale, pachete de tigari, care ruleaza pe ritumuri grele de metale si "distractiile" curg, amintindu'mi ca, candva, am fost si eu un copil care iubea. dar nu care iubea sa faca chestii retardate, sau care o iubea pe R. , nu. care il iubea pe el, intr'un fel sau altul. totusi, mai conteaza oare? nu. eu m'am schimbat, el s'a schimbat, lumile noastre s'au schimbat. si tin sa mentionez ca bat campii iar despre asta deoarece ma pregatesc sufleteste pentru momentu' ala cand o sa imi apara iar in fata, si'o sa raman spechless. si de data asta o sa trec mai departe, fara niciun resentiment, just like "fuck you".
trecand si peste asta, mai e o saptamana pana la Craciun. si sunt sigura ca Mosu' stie ce'mi doresc de fapt. dat fiind faptul ca n'o sa pot sa fiu langa persoanele la care tin cel mai mult, vreau sa spun c'o sa le simt mult lipsa. ar fi fost dragut macar asta sa primesc si eu de Craciun, dar ma multumesc si cu un bilet la Arch Enemy. mwhaha.
all for now. Merry Christmas to all of you!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu